Marcel Ciolacu a anunțat oficial că pleacă din funcția de prim-ministru, la scurt timp după rezultatul slab obținut de candidatul susținut de coaliția PSD-PNL-UDMR, Crin Antonescu, în primul tur al alegerilor prezidențiale. Antonescu nu a reușit să prindă un loc în turul doi, repetând eșecul partidelor de guvernare de la sfârșitul anului trecut.
Liberalii și social-democrații rămân în Guvern, dar cu mandate limitate
Imediat după înfrângerea lui Antonescu, în interiorul coaliției au apărut presiuni ca Marcel Ciolacu să renunțe la conducerea Executivului. Acesta a declarat public:
„Le-am propus colegilor mei ieșirea din coaliția de guvernare, care implicit duce la demisia mea din funcția de prim-ministru, lucru pe care o să-l fac după întâlnirea cu dumneavoastră.”
Propunerea sa a fost aprobată în unanimitate de conducerea PSD, iar luni seara, după ora 19:00, Ciolacu a ajuns la Palatul Cotroceni, unde a avut o întâlnire cu președintele interimar Ilie Bolojan. După discuție, Administrația Prezidențială a transmis că președintele interimar a luat act de demisia lui Ciolacu.
În urma acestei întâlniri, marți, în prima parte a zilei, urmează să fie numit un prim-ministru interimar din rândul membrilor actualului cabinet. Potrivit informațiilor vehiculate, cele două variante luate în calcul sunt Cătălin Predoiu, ministrul de Interne, și Daniel David, ministrul Educației.
Ciolacu părăsește conducerea Guvernului după aproape doi ani de mandat, perioadă în care coaliția sa a ratat două scrutine importante. Demisia sa vine la doar cinci luni după ce a fost desemnat premier în urma alegerilor parlamentare.
În prezent, miniștrii PSD vor rămâne în funcție cu statut de interimari. Potrivit legislației, perioada de interimat poate dura maximum 45 de zile, timp în care trebuie format un nou executiv. Guvernul interimar are puteri restrânse – nu poate emite ordonanțe de urgență, nu poate face modificări majore de politici publice și nu poate angaja statul la cheltuieli importante.
Liberalii, prin vocea președintelui interimar Cătălin Predoiu, au anunțat că nu ies din guvern și că își vor continua activitatea în funcțiile asumate:
„PNL are în guvern miniștri care au depus un jurământ față de români să-și poată exercita atribuțiile în interesul românilor și al României. PNL are în Parlament membri ai Parlamentului care au jurat că vor servi interesele românilor în funcțiile de senator, respectiv deputat. Câtă vreme aceste mandate sunt în ființă, PNL, prim-miniștrii săi și prim-parlamentarii săi își vor face datoria față de români.”
În ceea ce privește numirea unui prim-ministru interimar, surse politice indică faptul că două nume sunt în discuție: Cătălin Predoiu, actualul vicepremier și ministru de Interne, și Daniel David, ministrul Educației. Decizia urmează să fie luată marți dimineață de către președintele interimar Ilie Bolojan.
Situația politică generată de retragerea lui Marcel Ciolacu are loc pe fondul unui nou eșec electoral suferit de coaliția PSD-PNL-UDMR, care nu a reușit să trimită candidatul comun în turul al doilea al alegerilor prezidențiale. Crin Antonescu și-a recunoscut public înfrângerea, iar în interiorul coaliției au început rapid mişcările pentru reorganizare.
În paralel cu retragerea premierului, rezultatele din primul tur au fost deja centralizate. George Simion, liderul AUR, a obținut cel mai mare scor, cu aproape 41% din voturi. Pe locul al doilea s-a clasat Nicușor Dan, cu 20,99%. Cei doi vor merge mai departe în turul doi al alegerilor prezidențiale.
Marcel Ciolacu a deținut funcția de prim-ministru aproape doi ani. A fost susținut de coaliția PSD-PNL, într-o perioadă marcată de instabilitate politică, dar și de două runde de alegeri pierdute. Demisia sa vine într-un context politic complicat, în care guvernarea se face, temporar, cu un executiv interimar și cu un președinte interimar.
În lipsa unui guvern cu puteri depline, România intră într-o perioadă de tranziție politică, în care atribuțiile administrației centrale sunt limitate. Un nou guvern trebuie format în cel mult 45 de zile, iar în această perioadă nu pot fi promovate reforme majore sau cheltuieli bugetare consistente.
Pentru moment, partidele din coaliția de guvernare nu au anunțat oficial care va fi strategia politică pe termen scurt, dar liberalii au confirmat rămânerea în structura guvernamentală și asumarea responsabilităților până la desemnarea unui nou Executiv.