Renumitul astrolog francez Michel de Nostredame, cunoscut lumii întregi sub numele de Nostradamus, continuă să fascineze și în secolul XXI. La aproape 500 de ani de la moartea sa, scrierile sale profetice sunt din nou în centrul atenției, mai ales în contextul tensiunilor actuale din Orientul Mijlociu. Unii interpreți ai volumului „Les Prophéties”, publicat în 1555, susțin că ar conține predicții referitoare la un posibil Al Treilea Război Mondial.
„Cetatea lui Dumnezeu” și războiul profețit
Un catren des citat în ultimii ani face referire la un conflict major într-un oraș sacru, numit „Cetatea lui Dumnezeu”. Interpretările moderne identifică acest loc cu Ierusalimul, oraș simbolic pentru cele trei mari religii monoteiste: iudaism, creștinism și islam. Într-un fragment redat în traducere liberă, Nostradamus scrie:
„În Cetatea lui Dumnezeu va fi un tunet mare,
Doi frați sfâșiați de haos în timp ce cetatea rezista,
Marele lider va ceda,
Al treilea mare război va începe când marele oraș va arde.”
Aceste versuri au fost repuse în discuție pe fondul conflictului dintre Israel și Hamas. Pentru unii cititori, asocierea între „tunetul mare” și recentele atacuri este evidentă, în timp ce alții avertizează că interpretările sunt influențate de contextul actual.
Războiul de șapte luni și implicațiile europene
Un alt catren evocă un război devastator, cu o durată de șapte luni, și menționează orașe franceze precum Rouen și Evreux. Această viziune a fost văzută de unii ca o avertizare privind un conflict cu impact european major:
„Șapte luni de Mare Război, oameni morți din cauza faptelor rele.
Rouen, Evreux nu vor cădea în mâinile regelui.”
Deși nu oferă date exacte, limbajul folosit creează un tablou sumbru, plin de moarte și distrugere, lăsând loc interpretărilor despre o posibilă conflagrație mondială pornind din Orient și extinzându-se spre Europa.
Antihristul și războiul de 27 de ani
Unul dintre cele mai controversate catrene îl menționează pe „al treilea Antihrist”. În viziunea multor cercetători, primii doi ar fi fost Napoleon și Hitler, iar al treilea – necunoscut încă – va aduce un nou val de violență globală:
„Antihristul îi anihilează foarte curând pe cei trei,
Douăzeci și șapte de ani va dura războiul lui,
Necredincioșii sunt morți, captivi, exilați,
Cu sânge, trupuri umane, apă și grindină roșie acoperind pământul.”
Tonul apocaliptic și imaginile violente definesc stilul lui Nostradamus, dar lasă loc larg de interpretare. În lipsa unui nume sau eveniment concret, fiecare generație identifică propriul „antihrist”.
„Trâmbița falsă” și controversa Trump
Un catren popular printre adepții teoriilor conspiraționiste menționează o „trâmbiță falsă”. În franceză, termenul „trompe” sau „trompette” a fost corelat cu numele fostului președinte american Donald Trump:
„Trâmbița falsă va ascunde nebunia,
Cei care-l vor urma vor fi trădați,
Marele războinic va cădea într-un oraș de sticlă,
Și lumea va fi schimbată pentru totdeauna.”
Faptul că Trump a mutat ambasada SUA la Ierusalim în 2018 a alimentat speculațiile, mai ales în contextul geopolitic sensibil al regiunii.
Focul sacru din Orient și simbolismul mistic
Un alt fragment considerat profetic vorbește despre „focul sacru” aprins în Orient:
„În Orient se va aprinde focul sacru,
Războiul se va naște din nou din flăcările sfinte,
O mare putere va păși în locul vechilor regi,
Și profeția va face pământul să tremure.”
Unii interpreți leagă acest pasaj de fondarea statului Israel și de tensiunile recurente din Orientul Mijlociu, în timp ce alții văd aici o metaforă a renașterii spirituale sau politice.
Profeții sau reflecții asupra fricii umane?
Stilul criptic al catrenelor, scrise într-un amestec de franceză veche, latină și greacă, permite interpretări multiple. De fiecare dată când lumea se confruntă cu incertitudine sau conflict, textele lui Nostradamus revin în atenția publicului. Fie că vorbim despre războaie, lideri controversați sau crize globale, profețiile sale devin oglinda neliniștii colective.
În final, poate nu e important dacă Nostradamus „a prezis” sau nu viitorul. Ceea ce contează este felul în care omenirea reacționează la provocări: cu panică, cu luciditate sau cu speranță. Într-o lume în care istoria pare să se repete, profețiile devin mai puțin despre viitor și mai mult despre conștiința prezentului.