Proiectul de lege privind pensiile speciale ale magistraților, considerat unul dintre cele mai sensibile subiecte din actualul mandat legislativ, a fost retrimis marți, 23 aprilie 2025, în Comisia de Muncă, în ciuda faptului că trecuse rapid prin celelalte comisii parlamentare. Motivul? O modificare radicală care schimbă complet filosofia inițială a legii și stârnește deja controverse serioase.
Vârsta de pensionare crește brusc la 65 de ani
Cea mai notabilă modificare prevede ca magistrații care intră în sistem începând cu 1 ianuarie 2026 să se pensioneze, fără tranziție, la vârsta standard de 65 de ani – similar cu orice alt angajat din România. Inițial, legea prevedea o creștere graduală a vârstei de pensionare până în anul 2045, dar noua propunere elimină complet această etapizare.
„Magistrații care vor intra în profesie de anul viitor vor ieși la pensie, la fel ca orice alt angajat, la vârsta standard de 65 de ani”, susțin inițiatorii. Măsura este justificată ca parte a unui efort mai amplu de echitate fiscală, dar analiștii avertizează că lipsa unei perioade de tranziție ar putea duce la contestații la Curtea Constituțională.
Reducerea pensiilor speciale – multe necunoscute
Proiectul mai prevede și o diminuare a pensiilor speciale pentru magistrați, însă în forma actuală nu sunt incluse formulele de calcul sau pragurile exacte de reducere. Se vorbește despre o aliniere la sistemul general de pensii, dar fără date clare privind impactul financiar real sau metodologia de recalculare.
Fără aceste detalii, există riscul ca legea să fie contestată atât de magistrați, cât și de instituții care vor invoca lipsa predictibilității și eventualele discriminări indirecte.
O procedură accelerată care ridică semne de întrebare
Retrimiterea proiectului în comisie, deși primise deja raport de adoptare, a fost considerată suspectă de mai mulți parlamentari. Există temeri că graba cu care se dorește modificarea ar putea duce la erori de constituționalitate și ar deschide ușa unor blocaje juridice viitoare.
„Se discută acum varianta unei aplicări directe din 2026, ceea ce înseamnă un salt de la 48 la 65 de ani într-un timp foarte scurt, fără protecție pentru cei aflați în formare sau în primii ani de carieră”, spun surse din comisie.
Ce urmează pentru legea pensiilor speciale?
Următorul pas este reanalizarea textului în Comisia de Muncă, unde deputații vor avea sarcina de a clarifica aspectele neacoperite și de a stabili o formă finală mai solidă din punct de vedere legal. După acest pas, proiectul va fi trimis din nou în plenul Camerei Deputaților pentru votul decisiv.
În funcție de forma finală și de reacțiile publice sau instituționale, putem asista fie la o reformă istorică a pensiilor speciale, fie la o nouă amânare sau contestare în fața Curții Constituționale. Cert este că miza politică și socială este una uriașă, iar echilibrul între reformă și constituționalitate va fi decisiv.