Maestrul Nicolae Botgros, simbol al muzicii populare și dirijor al Orchestrei „Lăutarii” din Chișinău, trăiește una dintre cele mai grele perioade ale vieții sale. De trei ani, viața i-a fost marcată de pierderea soției sale, Lidia Bejenaru, partenera sa de o viață, răpusă de cancer de colon. Absența Lidiei a lăsat un gol imens, imposibil de acoperit, atât în sufletul artistului, cât și în viața artistică pe care o împărțeau de zeci de ani.
O iubire curmată de destin
Pentru Nicolae Botgros, moartea Lidiei nu este doar o pierdere personală, ci o ruptură profundă a echilibrului interior. „Când ajung la poarta cimitirului, fără să vreau îmi curg lacrimile…”, mărturisește dirijorul. Fiecare zi este o luptă cu amintirile, cu tăcerile serilor și cu dorul care nu se stinge.
Lidia a fost mai mult decât soție – a fost prietenă, muzician, partener de scenă și mamă. Împreună au construit o familie, o carieră și un nume respectat în folclorul românesc. Plecarea ei a fost neașteptată și dureroasă, iar Nicolae Botgros nu ezită să vorbească deschis despre această rană.
Durerea unei absențe care nu trece
Maestrul recunoaște că singurătatea îl apasă constant. „Pentru noi și pentru întreaga familie este foarte greu. Ea va fi în sufletul meu mereu”, spune cu sinceritate. Deși continuă să apară pe scenă și să conducă Orchestra „Lăutarii”, suferința interioară nu poate fi ascunsă.
Controverse asumate cu demnitate
Viața personală a lui Nicolae Botgros nu a fost lipsită de momente delicate. Cu ani în urmă, presa a relatat despre fetița pe care artistul o are cu actrița Anișoara Dabija. Deși vestea a șocat opinia publică, maestrul nu s-a ascuns: a recunoscut copilul și s-a implicat în viața ei. A fost un episod greu pentru familia sa, dar sinceritatea și responsabilitatea și-au spus cuvântul.
Refugiul în muzică
Muzica a rămas colacul de salvare al lui Nicolae Botgros. Printre note, arcușuri și aplauze, el își regăsește echilibrul și sensul. „Zestrea mea cea mai bogată este muzica”, afirmă cu emoție. Tatăl său i-a transmis dragostea pentru vioară, iar astăzi, fiul său Cornel și nepotul său duc mai departe moștenirea.
Familia Botgros este o veritabilă dinastie a muzicii populare – patru generații unite de același har, aceleași valori și aceeași scenă. Acest fir nevăzut care leagă trecutul de prezent este una dintre puținele surse de bucurie pentru maestru.
Un stâlp al folclorului românesc
După 47 de ani în fruntea Orchestrei „Lăutarii”, Nicolae Botgros rămâne un reper în muzica tradițională. Însă în spatele prestanței și al aplauzelor, se ascunde un om marcat de suferință și dor. „Soția mea era totul pentru mine”, spune adesea, cu ochii umezi de lacrimi tăcute.
Tragedia sa nu este doar o pierdere personală, ci și o lecție de viață. Forța de a continua, de a ierta, de a rămâne vertical și implicat în artă – toate acestea conturează imaginea unui om profund și demn. Nicolae Botgros ne arată că adevărata iubire nu moare și că lacrimile tăcute pot avea aceeași forță ca și muzica.