„`html
Președintele interimar al României, Ilie Bolojan, a generat marți valuri de reacții după un interviu acordat postului Rock FM, în care a lansat una dintre cele mai tranșante critici recente la adresa sistemului de pensii speciale. Vizate au fost în special pensiile magistraților, care, potrivit acestuia, pot ieși din activitate la vârste mult mai mici decât restul populației, cu venituri incomparabil mai mari.
Pensionări privilegiate în sistemul de justiție
„Oamenii percep niște nedreptăți sociale. Suntem singura țară care ne pensionăm judecătorii la 48 de ani cu o pensie destul de mare, în condițiile în care categoriile celelalte se pensionează la 65 de ani cu o pensie de 10 ori mai mică”, a declarat Ilie Bolojan. Liderul interimar de la Cotroceni a atras atenția asupra unei realități dureroase: magistrații beneficiază de o protecție socială de lux, în timp ce milioane de români trăiesc cu pensii modeste, după o viață întreagă de muncă grea.
Pierderea unei resurse valoroase: experiența
Bolojan a subliniat că problema nu este doar financiară, ci și de eficiență socială: „De la 48 de ani până la 65 de ani, un om este cu experiența profesională acumulată – deci poate da înapoi societății – iar noi îl trimitem în pensie ca să se reangajeze după aceea tot la stat.” În acest fel, statul ajunge să plătească de două ori: pensie și salariu, pentru aceeași persoană, în timp ce alte domenii se confruntă cu lipsă de personal și fonduri insuficiente.
Pensiile speciale – sursă de frustrare publică
Președintele interimar a avertizat că inechitățile din sistemul de pensii devin o cauză majoră a nemulțumirii populare: „Acest tip de nedreptăți motivează puternic un vot de genul anti-sistem.” Disproporția între pensiile magistraților și cele ale angajaților obișnuiți generează un sentiment acut de inechitate și alimentează lipsa de încredere în clasa politică.
Bolojan a catalogat pensiile speciale drept „una dintre cele mai clare expresii ale nedreptății sociale”, adăugând că ele subminează coeziunea socială și echitatea care ar trebui să guverneze orice sistem public de protecție socială.
Critică fără măsuri concrete – o oportunitate ratată?
Deși tonul său a fost ferm și realist, Bolojan nu a prezentat nicio soluție concretă pentru reformarea sistemului. Nu a fost menționat niciun proiect legislativ, niciun plan de acțiune sau calendar de reformă. Această absență a fost imediat remarcată în spațiul public, în special pe rețelele sociale, unde tema pensiilor speciale este constant în centrul dezbaterilor.
Un semnal de reformă sau doar retorică?
Cu toate acestea, discursul său pare să indice o schimbare de direcție. Este un mesaj adresat atât populației, cât și clasei politice: reforma este necesară, iar privilegiile acordate netransparent trebuie regândite. Într-un climat social marcat de neîncredere, cuvintele lui Bolojan au avut ecou – dar fără fapte concrete, riscă să rămână doar o declarație de intenție.
România și provocarea echității sociale
Pentru mulți români care se luptă cu pensii modeste, declarațiile președintelui interimar vin ca o validare a frustrărilor acumulate în ani de sacrificii ignorate. Însă dacă nu sunt urmate de reforme clare, cu un impact real, ele riscă să adâncească cinismul și apatia față de sistemul politic.
Rămâne de văzut dacă acest apel la echitate va fi urmat de măsuri legislative sau dacă va fi doar o voce singulară într-un cor politic reticent la schimbare. Un lucru este însă clar: România nu-și mai permite să ignore dezechilibrele care erodează încrederea cetățenilor în statul de drept.
„`