Guvernul condus de Ilie Bolojan debutează cu o decizie care a stârnit controverse încă din primele zile de mandat: numirea a cinci vicepremieri, un record absolut în istoria post-decembristă a României. Într-un climat politic dominat de promisiuni legate de austeritate, tăieri bugetare și reformă administrativă, noua structură executivă pare să contrazică discursul public al coaliției de guvernare.
Cinci vicepremieri într-un guvern care promitea reformă
Cei cinci vicepremieri sunt: Marian Neacșu (PSD), Cătălin Predoiu (PNL), Tánczos Barna (UDMR), Ionuț Moșteanu (USR) și Dragoș Anastasiu, desemnat independent. Repartizarea acestor funcții reflectă dorința partidelor de a avea influență directă asupra deciziilor guvernamentale, într-un context politic fragil și tensionat.
Premierul Ilie Bolojan a introdus, pentru prima dată, un vicepremier independent. Antreprenorul Dragoș Anastasiu va avea atribuții în zona eficientizării administrației publice, o inițiativă care, deși salutată de unii, ridică semne de întrebare legate de coerența structurii guvernamentale.
Costuri ridicate pentru o formulă extinsă
Funcția de vicepremier este cea mai bine plătită în administrația publică, cu un salariu brut de 24.610 lei pe lună – echivalentul a circa 14.400 lei net. Doar pentru aceste cinci funcții, statul plătește lunar peste 123.000 lei, iar anual suma brută depășește 1,47 milioane lei (peste 300.000 euro).
Aceste cifre nu includ beneficiile adiacente: mașini de serviciu, combustibil, cazare, diurne și echipe administrative proprii. Într-un moment în care sistemele de sănătate, educație și protecție socială sunt subfinanțate, decizia guvernului Bolojan ridică întrebări legate de prioritățile reale ale executivului.
Contradicții între discurs și realitate
În campania electorală și în negocierile de formare a coaliției, liderii politici au promis reducerea aparatului de stat și tăierea posturilor inutile. În practică, guvernul debutează cu cea mai complexă structură executivă din ultimele trei decenii. Fiecare vicepremier are propriul cabinet, cu personal și logistică dedicate, ceea ce creează un nivel suplimentar de birocrație și cheltuieli publice.
Discrepanța între promisiuni și fapte riscă să adâncească neîncrederea cetățenilor în clasa politică, mai ales într-un context economic dificil, cu inflație ridicată și presiuni sociale crescânde.
Provocări majore pentru premierul Bolojan
Ilie Bolojan, la primul său mandat de prim-ministru, are de trecut un test de credibilitate. Structura complexă a guvernului său trebuie dublată de rezultate concrete: reducerea risipei bugetare, debirocratizarea administrației, creșterea eficienței serviciilor publice și respectarea angajamentelor față de electorat.
În lipsa unor reforme clare și vizibile, această formulă guvernamentală ar putea deveni simbolul unei rupturi între retorica austerității și realitatea privilegiilor din vârful puterii.
O miză de imagine și încredere publică
Decizia de a numi cinci vicepremieri într-un guvern care susține necesitatea reformei ridică semne de întrebare asupra sustenabilității și coerenței guvernării. În ochii cetățenilor, fiecare zi în care costurile de la vârf par deconectate de realitatea din teren va alimenta dezamăgirea și scepticismul față de autorități.
Pentru Ilie Bolojan, provocarea este clară: nu doar să gestioneze o coaliție diversă, ci să dovedească, prin fapte, că un guvern extins poate produce rezultate eficiente și reforme reale, nu doar funcții pentru echilibru politic.