România are, pentru prima dată în istoria sa post-decembristă, un Guvern cu cinci vicepremieri. Noul cabinet condus de Ilie Bolojan a fost construit sub promisiunea austerității, dar realitatea arată o structură extinsă, costisitoare și controversată. Cu un salariu brut de 24.610 lei pe lună pentru fiecare vicepremier – adică în jur de 14.400 lei net – cheltuielile anuale doar pentru aceste cinci funcții ajung la aproximativ 1,5 milioane de lei.
Un Guvern cu pretenții de reformă, dar costuri record
Vicepremierii desemnați sunt: Marian Neacșu (PSD), Cătălin Predoiu (PNL), Tanczos Barna (UDMR), Ionuț Moșteanu (USR) și Dragoș Anastasiu, un independent propus de premier. În spatele acestei formule stă dorința coaliției de guvernare de a păstra un echilibru politic între partidele implicate, însă costurile ridicate ridică semne de întrebare privind direcția asumată de Guvern.
Până în prezent, România nu a avut niciodată cinci vicepremieri simultan. Guvernul interimar din 1990 deținea recordul anterior, cu patru astfel de funcții.
Promisiuni de austeritate, dar cu șoferi, mașini și diurne
Salariile de top sunt doar o parte a cheltuielilor generate de această structură. La acestea se adaugă:
autoturisme de serviciu
carburant plătit din bani publici
șoferi personali
diurne pentru deplasări interne și internaționale
cazare și mese decontate
Astfel, costurile reale ale funcțiilor depășesc cu mult suma bugetată pentru salarii, punând presiune pe bugetul de stat în contradicție cu mesajele de reducere a cheltuielilor.
Vicepremierii, între reprezentare politică și reforme administrative
Dincolo de apartenența politică, fiecare dintre vicepremieri are un rol specific. Independentul Dragoș Anastasiu are misiunea declarată de a coordona eficientizarea administrației, fiind văzut ca un liant între sectorul public și cel privat. Însă chiar această propunere, gândită pentru a spori eficiența, adaugă o funcție în plus în vârful executivului.
Premierul Ilie Bolojan a declarat că a fost nevoie de această structură „pentru menținerea coeziunii politice”, iar fiecare partid și-a dorit o voce în deciziile guvernamentale. Dar această abordare nu face decât să fragmenteze autoritatea și să dilueze ideea de reformă reală.
Austeritate declarată vs. realitate administrativă
Diferențele salariale dintre vicepremieri și alte funcții guvernamentale sunt semnificative, chiar și în raport cu secretarii de stat sau consilierii guvernamentali. Mai mult, în timp ce cetățenilor li se pregătesc noi taxe, creșteri de impozite și ajustări bugetare, structura de conducere a statului se extinde într-un mod nemaiîntâlnit.
Componența eterogenă a Guvernului reflectă mai degrabă interesele politice decât nevoia reală de eficiență administrativă. Publicul privește cu suspiciune acest model, mai ales în contextul promisiunilor neîndeplinite de reducere a aparatului bugetar.
O formulă de guvernare greu de susținut în contextul actual
Creșterea numărului de vicepremieri va rămâne un subiect de controversă în spațiul public, în special dacă Guvernul nu reușește să implementeze rapid reformele promise. Într-o perioadă marcată de incertitudini economice și presiuni fiscale, românii așteaptă mai multă coerență între discurs și acțiune.
Rămâne de văzut dacă această structură va aduce beneficiile scontate sau dacă va deveni simbolul unui alt mandat politic în care cheltuielile publice cresc, iar reformele rămân doar la stadiul de intenție.