Premierul Ilie Bolojan a declanșat o reformă bugetară de amploare, cu impact direct asupra aparatului administrativ din România. Într-un context economic marcat de dezechilibru și deficit bugetar accentuat, Guvernul transmite un semnal clar: e timpul pentru restructurare, eficiență și reducerea cheltuielilor publice.
Mesajul premierului: reducere drastică a posturilor
Luni, 30 iunie 2025, instituțiile publice subordonate Guvernului au primit o directivă fermă: reevaluarea schemelor de personal și reducerea angajaților acolo unde este posibil. Ilie Bolojan ar fi transmis, potrivit Antena 3 CNN: „Dacă funcționați cu 40 de oameni, puteți funcționa și cu 20”.
Simultan, Executivul a adoptat o ordonanță de urgență care plafonează sporurile pentru condiții vătămătoare la 300 de lei brut/lună. Măsura face parte dintr-un plan amplu de ajustare fiscală, menit să reducă presiunea asupra bugetului de stat.
Instituțiile vizate: restructurare cu miză simbolică și practică
Lista unităților vizate, prezentată de jurnalistul Radu Tudor, include opt instituții finanțate direct de Guvern sau Secretariatul General al Guvernului:
Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă
Agenția Națională pentru Romi
Agenția Națională Anti-Doping
Autoritatea Competentă de Reglementare a Operațiunilor Petroliere Off-shore la Marea Neagră
Departamentul pentru Relația cu Republica Moldova
Institutul Național pentru Studierea Holocaustului din România
Institutul pentru Investigarea Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc
Oficiul pentru Licență Industrială
Deși unele funcționează cu personal restrâns, toate sunt susținute financiar de la bugetul de stat, iar Bolojan vizează o optimizare a acestor resurse umane prin reducerea posturilor neesențiale.
Reacții amestecate: între susținere și îngrijorare
Opinia publică este împărțită. O parte a societății consideră măsurile ca fiind necesare și responsabile, mai ales într-un context în care deficitul bugetar amenință stabilitatea economică. Pe de altă parte, vocile critice – în special din partea sindicatelor – avertizează că reformele se fac prea rapid, fără consultări și fără studii de impact.
Sindicatele reclamă lipsa unor alternative pentru angajații care ar putea fi concediați și lipsa unei strategii clare de reintegrare profesională.
Bolojan: mai puțin, dar mai eficient
Premierul continuă linia administrativă fermă pe care a urmat-o în perioada în care a condus Primăria Oradea și Consiliul Județean Bihor. Filosofia sa rămâne constantă: un aparat de stat mai suplu, dar mai eficient și mai responsabil față de cheltuielile publice.
Un început de reformă cu efecte de durată
Reforma lansată de Guvern marchează începutul unei transformări structurale a statului român. În lunile următoare, tot mai multe instituții vor fi nevoite să își regândească structura și să se adapteze la noile condiții impuse de realitatea bugetară.
Pentru unele instituții, procesul va însemna o șansă la reorganizare și eficientizare. Pentru altele, însă, înseamnă pierderea locurilor de muncă și incertitudine profesională.
România pășește astfel într-o etapă de reconstrucție administrativă. Rămâne de văzut dacă direcția aleasă va fi și sustenabilă, dar este cert că schimbarea a început – și nu va trece neobservată.