Scandalul din Justiție a depășit faza emoțională și intră într-o zonă periculoasă pentru sistem. Declarațiile premierului Ilie Bolojan marchează un prag rar atins în politica românească: o poziție explicită împotriva prescripției în cazurile de mare corupție. Mesajul nu este diplomatic, ci direct, și vine într-un moment în care încrederea publică în actul de justiție este serios zdruncinată.
Prescripția, portița care a golit sentințele de sens
În ultimii ani, numeroase dosare de corupție cu mize uriașe s-au închis nu prin achitare, ci prin prescriere. Bolojan spune deschis că acest mecanism anulează rolul social al justiției. O sentință pronunțată la 5–7 ani după faptă nu mai educă, nu mai descurajează și nu mai repară nimic. Memoria colectivă se estompează, iar mesajul transmis este periculos: dacă tragi de timp suficient, scapi.
Un mesaj rar de clar din partea unui premier
Poziția lui Ilie Bolojan este notabilă tocmai pentru că evită limbajul ambiguu. Fără a poza în expert juridic, premierul spune răspicat că faptele de corupție gravă nu ar trebui să fie prescrise. Este o ruptură de discursul defensiv practicat ani la rând, în care prescripția era tratată ca un „accident procedural”, nu ca o vulnerabilitate sistemică.
Documentarul Recorder a accelerat ruptura
Intervenția premierului vine pe fondul presiunii publice generate de ancheta jurnalistică Recorder. Societatea civilă cere responsabilitate, nu explicații tehnice. În acest context, Bolojan încearcă să repoziționeze Guvernul ca actor care cere reformă, nu ca spectator al eșecurilor din Justiție.
De ce nu îl demite pe Cătălin Predoiu
Întrebat despre demiterea ministrului de Interne, premierul refuză logica sacrificiilor simbolice. Argumentul este pragmatic: Predoiu are rezultate într-un portofoliu-cheie, iar schimbările făcute doar pentru „imagine” nu rezolvă problemele structurale. Bolojan mizează pe stabilitate, nu pe gesturi menite să calmeze temporar strada.
Responsabilitatea din Justiție rămâne internă
În privința șefei ICCJ, Lia Savonea, premierul evită verdictele rapide. Spune însă ceva esențial: în România, ministrul Justiției are printre cele mai puține pârghii din Europa. Răspunderea reală este internă, proporțională cu funcția și vechimea. Tradus simplu: sistemul trebuie să se corecteze din interior, nu să caute mereu vinovați externi.
Un test major pentru statul român
Propunerea eliminării prescripției în marile dosare de corupție deschide o dezbatere dură, cu implicații legislative, constituționale și politice. Dacă va rămâne doar o declarație, dezamăgirea va fi rapidă. Dacă se va transforma în reformă, relația dintre stat, justiție și cetățean poate intra într-o nouă etapă. De data aceasta, nu mai e loc de ambiguități.
Pentru o înțelegere corectă a situației, consultați și sursele oficiale sau declarațiile autorităților.