Un ingredient aparent banal, prezent în aproape orice bucătărie atunci când se face ciorbă, ridică semne serioase de întrebare. Borșul la plic, folosit de ani de zile pentru gustul acru „rapid”, este acum în centrul unei analize care ar trebui să ne dea de gândit. Asociația pentru Protecția Consumatorilor din România a testat 13 astfel de produse din marile magazine. Rezultatele nu sunt deloc liniștitoare.
Mulți români folosesc zilnic acest produs fără să citească eticheta
Borșul instant nu mai seamănă aproape deloc cu borșul tradițional din tărâțe fermentate. Analiza arată o listă lungă de ingrediente procesate: acid citric, acid lactic, monoglutamat de sodiu, ribonucleotide, ulei de palmier, arome artificiale, lactoză, maltodextrină și numeroase extracte deshidratate. Pentru un produs asociat cu „mâncarea sănătoasă de acasă”, profilul este mai degrabă industrial decât natural.
Aici se ascunde adevărata problemă: aditivii alimentari
În cele 13 produse au fost identificați nu mai puțin de 9 aditivi alimentari. Printre cei mai controversați se află E621 – monoglutamatul de sodiu, cunoscut pentru posibile dureri de cap și stări de slăbiciune, dar și E635 – ribonucleotid disodic, care poate declanșa reacții alergice și este periculos pentru persoanele cu astm. Pentru un aliment consumat frecvent, aceste riscuri nu sunt neglijabile.
Un acid „natural” care nu e chiar atât de inofensiv
Acidul citric (E330) este prezent în toate produsele analizate. Deși este perceput ca fiind sigur, specialiștii avertizează că poate ataca smalțul dinților, provoca dureri abdominale și irita mucoasa digestivă. Persoanele cu afecțiuni renale, cardiovasculare sau digestive ar trebui să îl evite, iar pentru copii este complet nerecomandat.
Ce nu ți se spune despre coloranți și antioxidanți
Riboflavina (E101) și caramelul simplu (E150a) sunt folosite pentru culoare, nu pentru valoare nutritivă. Caramelul artificial este asociat cu probleme gastrointestinale și hiperactivitate, iar palmitatul de ascorbil (E304) poate afecta smalțul dentar. Alfa tocoferolul (E307), deși derivat din vitamina E, poate avea efecte antinutritive în anumite condiții.
O alternativă simplă, ignorată de prea mulți
În timp ce borșul la plic promite comoditate, borșul tradițional sau zeama de lămâie, oțetul de mere ori corcodușele rămân opțiuni mai curate pentru sănătate. Experții avertizează că obiceiurile alimentare „mici”, repetate zilnic, pot avea efecte mari pe termen lung. Iar ciorba, simbol al echilibrului alimentar românesc, merită ingrediente pe măsură.
Informațiile din acest articol sunt de natură generală și nu înlocuiesc consultul unui medic specialist.