Într-un climat economic tensionat, marți, 1 iulie 2025, Guvernul condus de Ilie Bolojan a anunțat una dintre cele mai dure măsuri de austeritate din ultimii ani. Într-o declarație tranșantă, premierul a transmis că statul român trebuie să funcționeze „cu mai puțin, mai simplu, mai eficient”. O reformă administrativă profundă se prefigurează, iar cuvintele grele din documentele oficiale se traduc, în realitate, prin concedieri, plafonări și incertitudine pentru mii de angajați din aparatul bugetar.
Premierul Bolojan: „Statul poate funcționa cu jumătate din personal”
Mesajul transmis de Ilie Bolojan a fost clar: în multe instituții, organigramele sunt supradimensionate și trebuie ajustate drastic. „Dacă o instituție a funcționat cu 40 de angajați, poate funcționa și cu 20”, a declarat premierul, într-un context de criză fiscală profundă, în care România este presată de deficitul bugetar și de angajamentele europene.
Dar dincolo de acest raționament economic, impactul uman e uriaș. Fiecare post tăiat înseamnă o familie afectată, o carieră întreruptă, un viitor incert pentru oameni care nu au greșit, dar plătesc prețul unei administrații ineficiente moștenite din trecut.
Instituțiile vizate de tăieri
Conform planului guvernamental, restructurările vor începe cu instituțiile aflate în subordinea directă a Secretariatului General al Guvernului și a premierului:
Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă
Agenția Națională pentru Romi
Agenția Națională Anti-Doping
Autoritatea pentru Reglementarea Operațiunilor Petroliere Off-shore
Departamentul pentru Relația cu Republica Moldova
Institutul „Elie Wiesel” pentru Studierea Holocaustului
Institutul pentru Investigarea Crimelor Comunismului
Oficiul pentru Licență Industrială
Mesajul este ferm: reducerea de personal este obligatorie. Tăierile nu sunt temporare, ci parte a unei strategii mai ample de reorganizare administrativă.
Sporuri plafonate, salarii diminuate
Tot în această direcție, Guvernul a impus o plafonare a sporurilor pentru condiții vătămătoare sau periculoase, la maximum 300 de lei brut/lună. Pentru mulți bugetari, acești bani suplimentari reprezentau un echilibru într-un sistem salarizării încă rigid și sub nivelul pieței private. Acum, acest mic avantaj dispare, iar realitatea devine și mai apăsătoare.
Incertitudine în birouri și pe holurile instituțiilor
Angajații vizați de concedieri se confruntă cu întrebări fără răspunsuri. „Sunt eu pe listă?”, „Ce fac mai departe?”, „Cine îmi va plăti ratele?” – sunt întrebări care nu se regăsesc în nicio statistică, dar definesc clima emoțională a unui aparat bugetar aflat sub presiune.
Printre cei afectați sunt mame singure, oameni cu 20-30 de ani vechime în sistem, dar și tineri angajați la început de drum. Restructurarea vine ca un șoc, cu efecte personale profunde care nu pot fi ignorate.
Un sacrificiu greu pentru stabilitatea economică
Premierul Bolojan susține că doar prin astfel de măsuri România poate să se redreseze și să evite un colaps bugetar. Reforma administrativă este necesară – spun economiștii. Însă modul în care este aplicată stârnește controverse. Lipsa consultărilor publice, ritmul accelerat al concedierilor și incertitudinea generalizată riscă să submineze încrederea în instituții și să accentueze tensiunile sociale.
România, în pragul unei reforme cu ecouri adânci
Pe termen lung, o administrație mai suplă și mai eficientă poate aduce beneficii reale. Dar în prezent, costul este resimțit de oameni reali, cu nume, cu vise și cu responsabilități. Pentru unii, această reformă e un pas necesar. Pentru alții, e o traumă profesională și personală.
În birourile în care se sting luminile și se golesc rafturile, întrebarea care persistă e aceeași: „Cine urmează?” Reforma nu mai e o idee abstractă. Este o realitate care bate la ușă, cu duritatea unei decizii care schimbă vieți.