Mihai Busuioc, un personaj deja cunoscut în peisajul administrației publice românești, a fost votat de Camera Deputaților pentru un mandat de 9 ani în funcția de judecător al Curții Constituționale a României (CCR). Cu 79 de voturi „pentru” și 36 „împotrivă”, susținerea sa a venit din partea PSD, partidul care l-a și propus pentru acest post. Numirea intervine într-un climat tensionat, marcat de o polarizare accentuată a opiniei publice și de semne de întrebare privind criteriile reale care stau la baza selecției pentru funcțiile juridice de cel mai înalt rang.
Un traseu administrativ consistent, dar controversat în zona juridică
La 51 de ani, Mihai Busuioc este căsătorit și tată a doi copii. Deși a obținut diploma de licență în Drept abia în anul 2002, la o universitate privată din București, cariera sa administrativă era deja în plină desfășurare. A deținut poziții importante, precum secretar general al Guvernului, director general în Ministerul Dezvoltării și președinte al Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară.
În 2017, Busuioc a devenit președintele Curții de Conturi, o instituție-cheie în supravegherea cheltuirii banului public. Și-a completat formarea profesională cu un masterat în Drept funciar și alte cursuri postuniversitare, însă formarea sa juridică relativ tardivă a stârnit critici din partea mediului de specialitate.
Critici virulente și semne de întrebare
Avocatul Toni Neacșu s-a numărat printre cei mai vocali critici ai acestei numiri. Într-o postare publică, Neacșu a calificat CV-ul lui Busuioc drept „o rușine” pentru poziția de judecător constituțional. El susține că Busuioc nu ar îndeplini cerința constituțională de 18 ani de activitate juridică propriu-zisă, deoarece funcțiile sale ar fi fost în principal administrative.
Mai mult, avocatul a readus în atenție o perioadă neclară din trecutul profesional al lui Busuioc, când ar fi lucrat, în anii ’90, ca paznic la Judecătoria Sector 4. În opinia sa, astfel de cariere validate politic lasă în afara competiției profesioniști cu recunoaștere solidă, precum Corina Corbu sau Robert Cazanciuc.
Controverse la Curtea de Conturi
Mandatul lui Mihai Busuioc în fruntea Curții de Conturi nu a fost lipsit de controverse. În 2023, instituția a adoptat un nou regulament intern în cadrul unui proiect de 6 milioane de euro, finanțat de Banca Mondială și fonduri europene. Modificările au dus la diminuarea atribuțiilor de audit ale Curții, într-un moment critic pentru controlul fondurilor PNRR.
Mai grav, proiectul „SAI pentru cetățean” – desfășurat sub conducerea sa între 2019 și 2023 – a intrat în atenția Parchetului European (EPPO), care investighează posibile nereguli privind fondurile și acordarea unor bonusuri generoase către echipa de implementare.
Politizarea CCR – un fenomen tot mai vizibil
Numirea lui Mihai Busuioc aduce din nou în prim-plan problema politizării Curții Constituționale. Deși Constituția cere experiență juridică solidă, în realitate, criteriile politice par să aibă prioritate. Votul din Parlament reflectă mai degrabă jocuri de partid decât o selecție pe criterii meritocratice.
În aceeași zi, Senatul l-a desemnat pe juristul Asztalos Csaba, propus de UDMR, pentru un mandat similar. Spre deosebire de Busuioc, Csaba a primit un sprijin aproape unanim, semn că, în anumite cazuri, profesionalismul reușește să depășească barierele politice.
Un deceniu de decizii decisive
Mandatul lui Mihai Busuioc la CCR se va întinde până în 2034 – o perioadă cu mize mari pentru România. Urmează reforme bugetare, discuții despre drepturi fundamentale, alegeri esențiale în 2028 și posibile conflicte constituționale între instituțiile statului. Fiecare decizie a Curții va avea un impact major, iar în centrul acestor decizii se vor afla oameni ca Busuioc – cu tot trecutul lor profesional și bagajul de speranțe sau suspiciuni pe care societatea le poartă asupra lor.