Premierul Ilie Bolojan a transmis, vineri, unul dintre cele mai ferme semnale legate de reforma pensiilor speciale. În plin impas legislativ, după respingerea actului normativ de către Curtea Constituțională, Guvernul mizează acum pe un aviz rapid al Consiliului Superior al Magistraturii. Miza nu e doar politică, ci și financiară: România are un termen-limită în PNRR, iar întârzierea poate costa scump.
Mulți români nu știu acest detaliu
CSM are legal până la 30 de zile pentru a emite avizul, însă convocarea adunărilor generale ale magistraților arată că ritmul ar putea fi accelerat. Potrivit premierului, avizul ar putea veni mult mai repede, ceea ce ar permite Guvernului să declanșeze chiar săptămâna viitoare procedura de angajare a răspunderii — joi sau vineri, cel târziu pe 28 noiembrie. Termenul nu este ales întâmplător: face parte dintr-un jalon esențial din PNRR privind sustenabilitatea sistemului de pensii.
Aici se ascunde adevărata problemă
Noua formă a legii include modificări sensibile pentru magistrați. Cea mai importantă ține de perioada de tranziție: de la 10 ani la 15 ani. Practic, fiecare generație va lucra cu un an mai mult, iar abia peste 15 ani se va ajunge la pensionarea la vârsta standard. Această prelungire a fost solicitată explicit de reprezentanții sistemului judiciar și acceptată de Guvern. În plus, procentul maxim al pensiei rămâne plafonat la 70% din ultimul salariu net.
Un semnal de alarmă pe care prea puțini îl aud
În spatele cifrelor stă o percepție publică puternică. Bolojan a recunoscut că românii consideră pensionarea la 48–50 de ani o nedreptate flagrantă, dar și un risc pentru sustenabilitatea bugetară. Reforma nu este doar o obligație din PNRR, ci și un răspuns la presiunea socială. Un sistem care plătește pensii speciale foarte ridicate, la vârste foarte mici, generează tensiuni pe termen lung — cu atât mai mult într-o economie expusă la inflație, costuri mari cu energia și presiune asupra finanțelor publice.
Cine câștigă și cine pierde, de fapt
Pentru Guvern, un aviz rapid din partea CSM înseamnă șansa de a închide reforma la timp și de a evita blocaje în relația cu Bruxelles. Pentru magistrați, creșterea treptată a vârstei de pensionare este un compromis digerabil în comparație cu scenariile mai dure vehiculate în trecut. Pentru public, limitarea pensiilor speciale la 70% din ultimul salariu și creșterea perioadei active pot transmite sentimentul unei corectări necesare.
Dacă avizul nu va fi emis rapid, Guvernul va fi obligat să aștepte, riscând să rateze termenul din PNRR. Bolojan spune că speră într-un „comportament responsabil” din partea tuturor actorilor implicați. În zilele următoare vom vedea dacă reforma pensiilor speciale avansează sau dacă intră într-o nouă rundă de întârzieri — cu consecințe politice și financiare greu de ignorat.
Pentru o înțelegere corectă a situației, consultați și sursele oficiale sau declarațiile autorităților.