Doliu în fotbalul românesc. Vasile Mănăilă, fost fundaș al Universității Craiova și campion al României în 1991, s-a stins din viață la doar 62 de ani. Un om simplu, discret, dar cu o carieră construită pe muncă, seriozitate și loialitate. A plecat dintre noi așa cum a trăit: în liniște, dar cu un impact imens asupra celor care l-au cunoscut.
„Veste tristă: astăzi ne-a părăsit Vasile Mănăilă…”
Clubul Universitatea Craiova a transmis un mesaj emoționant pe pagina oficială, în memoria fostului jucător care a scris o filă importantă din istoria alb-albaștrilor. „Campion al României în tricoul alb-albastru și câștigător al Cupei. Dumnezeu să-l odihnească în pace!”, au transmis reprezentanții clubului.
Un fotbalist fără glorie mediatică, dar cu respect în suflet
Suporterii îl considerau pe Mănăilă o parte din identitatea Craiovei. Nu era vedetă, nu căuta camerele de filmat. Era omul care ducea greul în defensivă, un caracter puternic și un coechipier loial. A lăsat o amprentă profundă în sufletul celor care l-au văzut jucând.
De la Bordușani, la gloria din Bănie
Născut pe 22 noiembrie 1962, în Bordușani, județul Ialomița, Vasile Mănăilă a început fotbalul la Farul Constanța. A evoluat acolo în două etape, între 1981–1984 și 1991–1995, dar apogeul carierei sale a fost la Universitatea Craiova. În sezonul 1990–1991 a câștigat campionatul și Cupa României – performanță rară în fotbalul nostru.
A îmbrăcat o dată tricoul naționalei
Chiar dacă nu a avut multe selecții la echipa națională, Mănăilă a avut onoarea să joace o dată pentru România, în 1991. A fost un moment de mândrie pentru el, o recunoaștere a muncii depuse în tăcere, departe de lumina reflectoarelor.
După retragere, a format caractere
Din 2011, Vasile Mănăilă a activat în cadrul Academiei Hagi, ca antrenor și coordonator. A format generații întregi de copii, nu doar ca jucători, ci și ca oameni. Pentru mulți, el era mentorul care știa să te învețe respectul pentru fotbal fără să ridice tonul. Era acolo, între conuri și mingi, cu răbdare și pasiune.
Un om modest, cu suflet mare
Nu îi plăcea să apară la TV. Nu căuta validarea publicului. Dar toți cei care l-au cunoscut știu că era un profesionist desăvârșit, un om de echipă, cu principii ferme și o inimă caldă. A rămas fidel valorilor care astăzi se pierd tot mai ușor în lumea sportului: demnitate, muncă, caracter.
O pierdere pentru o întreagă generație
Moartea lui Vasile Mănăilă înseamnă mai mult decât dispariția unui fost fotbalist. Înseamnă sfârșitul unei epoci în care fotbalul se juca cu sufletul, nu pentru bani sau faimă. Nu îl vom vedea în topuri cu goluri spectaculoase, dar fiecare meci jucat de el a fost un exemplu de devotament și disciplină.
Dumnezeu să-l odihnească în pace. Acolo sus, într-o echipă de îngeri cu ghete vechi și suflet mare, Vasile Mănăilă va fi tot un fundaș de nădejde.