Premierul Ilie Bolojan dă semnalul unei reforme profunde în sistemul bugetar, vizând una dintre cele mai controversate zone: veniturile uriașe ale directorilor din companiile de stat. Printre cei vizați se află Ion Sterian, șeful Transgaz, devenit simbolul exceselor salariale tolerate de statul român în ultimele decenii.
Ion Sterian, imaginea risipei instituționalizate
Conform raportărilor oficiale, în 2024, Ion Sterian a încasat un venit brut de 2,46 milioane de lei, adică aproximativ 500.000 de euro. Doar salariul său lunar brut ajungea la 54.000 de lei, în timp ce peste 1,4 milioane de lei i-au fost acordați ca bonus pentru „performanță maximă”. Acest sistem de remunerare, susținut prin decizii ale Adunării Generale a Acționarilor, este una dintre țintele directe ale premierului Bolojan.
Reforma propusă: eliminarea bonusurilor și plafonarea veniturilor
În programul său de guvernare, Ilie Bolojan propune eliminarea indemnizațiilor variabile și stabilirea unui plafon clar pentru veniturile brute ale directorilor din companiile de stat. De asemenea, se dorește reducerea numărului de membri în consiliile de administrație și excluderea persoanelor numite pe criterii politice.
Un avertisment dur privind sustenabilitatea bugetului
„Dacă România continuă să se împrumute pentru cheltuieli nesustenabile, riscăm să nu mai putem plăti nimic în viitor”, a declarat premierul în fața Parlamentului. Reforma sa include și măsuri conexe precum reducerea cu 20% a personalului bugetar, eliminarea sporurilor nejustificate și adoptarea unei grile unice de salarizare, bazate pe performanță.
Companiile de stat, radiografia unei anomalii
FANATIK și alte surse media au dezvăluit frecvent cazuri în care managerii din companiile de stat erau plătiți regește pentru activități minime. La Transelectrica, Hidroelectrica sau Nuclearelectrica, salariile depășeau constant sume de 400.000 până la 1,25 milioane lei anual, deseori fără o justificare reală în performanță economică. În acest context, exemplul lui Ion Sterian capătă o simbolistică aparte.
Companiile de stat, sub lupa reformei Bolojan
Reforma anunțată prevede:
Reducerea consiliilor de administrație supradimensionate
Închiderea companiilor cu pierderi cronice
Listarea pe bursă a firmelor profitabile
Recrutarea apolitică a conducerii executive
Contracte de mandat cu indicatori clari, bonusuri și penalități
Audituri de active pentru valorificare eficientă
Este o viziune orientată spre eficiență, transparență și responsabilitate. Reforma vizează nu doar sectorul energetic, ci întreg aparatul bugetar, stabilind că veniturile trebuie să reflecte munca și rezultatele, nu relațiile de partid.
Ce urmează pentru Transgaz și directorul său
În cazul aplicării măsurilor propuse, Ion Sterian ar putea rămâne doar cu salariul fix – aproximativ 410.000 lei pe an. Ar însemna o scădere de peste 80% a veniturilor sale. Un astfel de precedent ar transmite un semnal clar: perioada privilegiilor nejustificate din bani publici se apropie de final.
Un nou contract social între stat și contribuabil
Prin această ofensivă împotriva risipei și a sinecurilor, Ilie Bolojan încearcă să rescrie regulile de funcționare ale statului român. Miza nu este doar economică, ci și morală: readucerea decenței și meritocrației în administrarea resurselor publice. Rămâne de văzut dacă această bătălie va putea fi dusă până la capăt, în fața unui sistem care și-a protejat până acum cu îndârjire privilegiile.