România a fost în așteptare timp de 24 de ore, nu din lipsa unui premier, ci din cauza unei confruntări decisive între Palatul Cotroceni și echipa viitorului Guvern. Subiectul: majorarea TVA de la 19% la 21%.
Nicușor Dan și promisiunea care a blocat nominalizarea
Președintele Nicușor Dan a refuzat inițial să semneze numirea lui Ilie Bolojan în funcția de prim-ministru. Motivul? Angajamentul său electoral ferm că TVA-ul nu va crește pe durata mandatului. Bolojan, în schimb, susținea că majorarea TVA este esențială pentru a acoperi deficitul bugetar de peste 9,3% din PIB.
Discuțiile s-au intensificat, însoțite de argumente economice și considerente morale. În final, cei doi au ajuns la un compromis echilibrat.
Compromisul: TVA-ul standard rămâne, cresc doar cotele reduse
Conform înțelegerii, cota standard de 19% va fi menținută în 2025. Însă începând cu 1 august, vor fi majorate cotele reduse de TVA: cea de 5% și cea de 9%. Aceste modificări vor afecta domenii precum:
evenimentele culturale și artistice,
produsele din lemn (lemne de foc),
cărțile și publicațiile tipărite,
serviciile turistice și muzeele.
Este important de menționat că alimentele și medicamentele nu vor fi vizate de aceste schimbări, pentru a proteja consumul de bază într-un context economic fragil.
Octombrie – luna deciziilor majore
Guvernul va monitoriza cu atenție impactul măsurilor adoptate, urmând ca în luna octombrie să aibă loc o evaluare oficială. Dacă încasările nu cresc suficient, se va lua în calcul majorarea TVA-ului general la 21% de la 1 ianuarie 2026. Acest scenariu este deja menționat în proiectul de protocol al noii coaliții.
Alte măsuri fiscale pregătite
TVA-ul nu este singura prioritate fiscală. Noul guvern plănuiește și:
majorarea accizelor la tutun și alcool,
impozitare suplimentară a jocurilor de noroc,
reducerea cheltuielilor instituțiilor publice,
restructurarea agențiilor de stat,
digitalizarea serviciilor administrative.
Implementarea acestor măsuri va depinde de consensul politic și de evoluția veniturilor bugetare.
Presiunea deficitului și avertismentul Comisiei Europene
România încheie 2024 cu un deficit bugetar estimat la 9,3% din PIB, cel mai mare din Uniunea Europeană. Comisia Europeană solicită o reducere de cel puțin 2 puncte procentuale în 2025 pentru ca țara să rămână în marja de încredere financiară.
În acest context, orice întârziere sau decizie greșită poate avea efecte grave, atât economic cât și politic.
Un echilibru fragil între promisiuni și realitate
Refuzul lui Nicușor Dan de a accepta o creștere imediată a TVA-ului arată fidelitate față de alegători. De cealaltă parte, deschiderea lui Ilie Bolojan către compromis indică pragmatism și dorință de colaborare. Acest echilibru fragil ar putea deveni fundamentul unei guvernări mai responsabile.
România are o direcție. Dar va rezista?
Țara are în sfârșit un plan. Nu perfect, dar pragmatic. Următoarele luni vor arăta dacă această strategie va funcționa. Dacă da, ar putea marca începutul unui model nou de guvernare, bazat pe echilibru și asumare. Dacă nu, prețul va fi plătit atât de cetățeni, cât și de liderii care au promis că nu vor face compromisuri majore.