Decizia instanței din Salonic de a respinge din nou extrădarea lui Sorin Oprescu redeschide un capitol sensibil pentru justiția românească: credibilitatea condițiilor din penitenciare și capacitatea statului de a-și aduce în fața legii persoanele condamnate definitiv. Deși hotărârea nu este definitivă, ea prelungește un impas care durează de peste doi ani.
Mulți români nu știu acest detaliu
Oprescu se află în Grecia sub control judiciar, cu obligația de a se prezenta periodic la poliție și cu interdicție de a părăsi țara. Nu este un om liber, dar nici un condamnat aflat în executarea pedepsei de 10 ani și 8 luni pentru corupție. Fostul primar a fugit înainte ca sentința să devină definitivă, iar autoritățile române încearcă de atunci să îl readucă în țară. Este a doua solicitare respinsă de justiția elenă.
Aici se ascunde adevărata miză
Argumentul decisiv folosit în Grecia rămâne același: condițiile din penitenciarele românești. Avocații lui Oprescu au insistat asupra stării sale de sănătate și asupra riscului de tratament necorespunzător în România. Instanțele elene au acceptat această linie de apărare în trecut, iar decizia Curții din Salonic sugerează că scepticismul persistă, în ciuda eforturilor diplomatice și juridice ale Bucureștiului.
Un gest aparent banal care schimbă totul
Ministrul Justiției, Radu Marinescu, afirmă ferm că România oferă condiții de detenție „la standarde europene” și că impedimentul invocat anterior ar fi dispărut. Declarația nu este doar una de imagine; ea traduce o presiune instituțională reală. Dacă România nu poate demonstra că penitenciarele sale respectă standardele impuse de CEDO, atunci fiecare solicitare de extrădare devine vulnerabilă în fața unui argument similar. Iar cazul Oprescu nu este un episod izolat, ci un test de credibilitate pentru întreg sistemul.
Cine câștigă și cine pierde, de fapt
Pentru moment, Oprescu rămâne în Grecia, internat într-un spital, departe de executarea pedepsei din România. Statul român pierde încă o rundă, dar procedura continuă. Decizia Curții din Salonic nu este definitivă și poate fi atacată. Urmează o etapă în care poziția autorităților elene va fi reevaluată în raport cu documentele și garanțiile trimise de Ministerul Justiției.
Finalul acestui episod depinde de modul în care România va reuși să convingă partenerii europeni că sistemul penitenciar este compatibil cu standardele pe care le declară. Urmează o nouă analiză, o nouă rundă juridică și, inevitabil, noi întrebări despre capacitatea statului de a executa hotărâri definitive.
Pentru o înțelegere corectă a situației, consultați și sursele oficiale sau declarațiile autorităților.