Diana Șoșoacă s-a prezentat sâmbătă la Parchetul General, însoțită de zeci de simpatizanți vocali, transformând momentul într-o adevărată manifestație politică. Atmosfera din fața instituției a fost tensionată, susținătorii eurodeputatei scandând lozinci împotriva autorităților și a sistemului judiciar.
Declarații provocatoare în fața Parchetului
Șoșoacă fusese citată anterior, pe 23 septembrie, dar nu s-a prezentat la audieri. De această dată, a venit cu un mesaj sfidător: „Dacă voi credeţi că am venit să mă înclin în faţa cuiva, v-aţi înşelat amarnic. Va veni momentul când SOS România va ajunge la guvernare, iar eu voi fi preşedintele României. Toţi veţi fi traşi la răspundere pentru cât v-aţi bătut joc de români.”
Procurorul general cere ridicarea imunității
Alex Florența, procurorul general, a cerut Parlamentului European ridicarea imunității parlamentare a Dianei Șoșoacă. Ea este suspectată de comiterea a 11 infracțiuni, printre care lipsire de libertate în mod ilegal, promovarea publică a cultului persoanelor condamnate pentru genocid și crime de război, promovarea ideilor fasciste, legionare, rasiste și antisemite, precum și negarea Holocaustului și ultraj. Ancheta are o miză majoră, întrucât vizează posibile fapte care contravin legislației europene și românești privind discursul instigator la ură.
Șoșoacă: „O execuție politică”
Eurodeputata a reacționat dur, acuzând Parchetul de presiune politică. „Asistăm la o execuție politică pusă la cale de un sistem corupt. Mi se cere ridicarea imunității pentru că am spus adevărul și am apărat poporul român. Nu sunt vinovată de nicio acuzație”, a declarat aceasta, reafirmându-și poziția de lider suveranist.
Un lung șir de controverse
De-a lungul timpului, Diana Șoșoacă a fost implicată în mai multe scandaluri. În februarie 2025, IICCMER a sesizat Parchetul după ce l-a elogiat pe Nicolae Ceaușescu în Parlamentul European. În octombrie 2024, s-a autosesizat Parchetul după ce a adus un omagiu public lui Corneliu Zelea Codreanu. Ambele episoade au fost urmate de reacții dure din partea instituțiilor și a societății civile.
Articolul are scop informativ și reflectă date publice privind ancheta în curs. Până la o decizie definitivă, persoana vizată beneficiază de prezumția de nevinovăție.